Zaharul e viata mea!

De cand ma stiu am fost o mare iubitoare a dulciurilor. Prajituri, ciocolata, inghetata, bomboane, dulceturi, orice continea mai mult sau mai putin zahar.

Imi amintesc ca de fiecare data cand mergeam cu draga mea mama la cumparaturi, nu ratam raionul de bunatati. Si uite asa din copilarie, in adolescenta, am ajuns o dependenta de apetisantul zahar.

Ajunsa in Bucuresti, orasul in care anorexia este in floare, am inceput sa imi pun intrebari cu privire la silueta mea pufoasa, iar din dorinta de a imbunatati acest aspect, am inceput sa ma documentez si am realizat cat de daunatoare este aceasta placere.

Si ce te faci cand pana in acel moment dimineata ta incepea cu un mic dejun dulce, pranzul cu un desert, iar ziua se termina cu o gustare savuroasa?

Cum rezisti cand tu iubesti sa iesi cu prietena sau iubitul tau sa impartiti un desert delicios? Cum te abtii cand calatoresti? Renunti la inghetata cremoasa din Roma, faimoasele crepes din Paris, moelleux-ul de neuitat din Bruxelles, cheesecake-ul fabulos din US?

Spuneti drept!

  • Nu sunt toate amintirile legate de ceva dulce?
  • Voi nu aveati sub perna doar ambalaje ale bomboanelor din brad?
  • Primul admirator nu v-a daruit o ciocolata?
  • Nu mergeati la bunici in vacante, iar daca cozonacul din cuptor se ardea putin pe fund, avea loc cea mai mare drama din familie?
  • Recunoasteti ca tricoul preferat l-ati patat cu un desert!

ASA DA ;)! Sa nu uitam de linsul blidelor de creme si bataia cui ramane :P.

Probabil va asteptati sa vin cu o solutie. Ei bine inca nu am gasit-o, dar nu renunt sa o caut. ๐Ÿ™‚ Pana acum cel mai mult am rezistat o luna “sober”. Revin la o portie mica de drog, iar dupa imi consolez durerea cu o ora de cycling sau de alergat.

Vad cum blugii se stramteaza, dar ma gandesc ca au intrat la apa. Observ cum sare acul de la cantar, dar ma gandesc ca atitudinea mea constipata e de vina :).

Dar probabil si in aceasta vara daca ne vom vedea prin parc, voi avea inghetata de vanilie pe la gura, putina ciocolata printre dinti, iar tricoul patat cu sosul magic de caramel. ย Promit ca voi reveni cu articole referitoare la bunatatile de care ma bucur.

Si totusi, inca mai sper ca voi gasi elixirul magic ce ma va lepada de acest dulce pacat si imi va aduce sixpack-ul mult visat!

A voastra visatoare zaharisita,
Bioana

Sursa foto

6 Replies to “Zaharul e viata mea!”

  1. vaaai,ma bine nu citeam ! si eu am aceeasi problema : dulciurile sunt viata mea :X !
    Dar cum sa renunti la prajiturelele alea care,pe langa faptul ca au un gust delicios, arata genial?hmm..
    Totusi,te sustin si daca tu gasesti o solutie,s-o impartasesti ๐Ÿ˜€ !

    1. Cu siguranta va voi tine la curent cu evolutia mea :)))!

  2. Dragit scris articolul, draga mea Gurmanzica (insotita de Olix, Gurmanzel). Eu am rezolvat problema, ca dovada am slabit 20 de kg. Nu iti spun cum, pentru ca stii. Atat de rar imi vine sa mai mananc ceva dulce incat nici nu iti vine sa crezi.

    Te pup…dulce!

    1. Multumesc! Va pup si eu, la fel de dulce :)! Imi e tare dor de voi!
      P.S. O sa ma apuc si eu de la vara, dupa ce scap putin de alte activitati, ca sa ma pot dedica 100% ๐Ÿ˜€

  3. Inteleapta hotarare si sa il mobilizezi si pe Gurmanzel, aka Olix. Ne vedem peste o luna. Pup.

    1. da, daaa :)) eu sunt ok si nu ma las de dulciuri!!

Leave a Reply